Mona Momescu: Despre identitatea și paramodernitatea românească

Mona Momescu

Teme de discuţie

1.      A fost perioada interbelică un “vârf al societății românești”?
Click aici ca să vă spuneţi părerea şi să vedeţi ce spun alţii.

2.      Ce părere aveți de afirmația că intelectualul român s-a separat de rolul său educativ după 1990?
Click aici ca să vă spuneţi părerea şi să vedeţi ce spun alţii.

3.      Autorii care au pus în discuție rolul și statutul elitelor intelectuale au avut un scop pur științific, sau au încercat să lovească în credibilitatea, imaginea și influența intelectualilor publici?
Click aici ca să vă spuneţi părerea şi să vedeţi ce spun alţii.

__________

Pe scurt, ce scrie autoarea în Idolii forului

Ascultă un sumar al capitolului Monei Momescu.

Mona Momescu, având experiența studiului atent al identității românești moderne, concretizată în volumul Canon, identitate, tranziție și experiența directă a promovării culturale românești în SUA, ca lector de limba română la Columbia University, ne oferă o oglindă îndepărtată, în acest caz a domeniului interdisciplinar al lumii intelectuale occidentale, pentru a înțelege realitățile locale. Această oglindă reflectă imaginea intelectualilor români moderni în context universal pe baza analizei câtorva definiții clasice ale noțiunilor de intelectual, dar și de paramodernitate. Și ea pornește de la constatarea leit-motiv a acestui volum, anume că profilul intelectualului public, enciclopedic, amator, cu nuanțe carismatice, se definește prin promovarea „pachetului restauraţionist” cultural, care identifică şi promovează perioada interbelică ca un vârf al culturii româneşti. Mona Momescu trece însă dincolo de a constata ceea ce este evident. Ea ne explică de ce sunt intelectualii români atât de legați de mitul interbelic. Opinia sa este că intelectualul român se află într-o criză de indentitate profundă, reflectând criza unei societății în criză de identitate. Soluția de supraviețuire a intelectualului român este retragerea într-un univers revolut, paramodern, unde reperele fiind parte din istorie, par a fi imuabile și incontestabile. Dacă inflexibilitatea la schimbare a faptelor trecutului poate fi cumva (și de anumite școli de gândire) justificată, rezistența la critică nu este nici justificată și nici de dorit.

Analiza Monei Momescu a modului rigid și agresiv în care intelectualii români de prestigiu au refuzat criticile genealogiei și eticii lor culturale, așa cum au fost ele formulate de volume cum ar fi Boierii minții, Iluzia anticomunismului, Republica absentă, sau Retori, simulacre, imposturi, relevă trei fapte ce au fost uitate în febra insultelor și neadevărurile aruncate în spatele acestor cărți și a autorilor lor.  A) Cărțile fac parte dintr-un curent ce încearcă nu culpabilizarea persoanelor, ci examinarea critică a valorilor și modelelor lor culturale, pentru a ajuta la depășirea momentului de stază culturală românească B) Această depășire nu se poate face fără a recupera critic și discuta opțiuni teoretice din toate zonele culturale ne-conservatoare, cum ar fi cele liberal tradiționale (cum este cazul Boierilor minții sau a Retorilor…), sau de stânga (cum ar fi unele din cele exprimate de Vasile Ernu, în Născut în URSS sau o parte din eseurile din Iluzia anticomunismului) C) În cazul în care cultura română își propune maturizarea, trebuie să treacă de reacția de a traduce orice critică  în termeni de critică de dragul criticii.

__________

Despre Mona Momescu

Născută la 9 iunie 1968, la Constanţa. Lector universitar la Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, specializarea română-engleză în 1990. Doctor în filologie, magna cum laudae, Universitatea din Bucureşti, 2002 (teză coordonată de Prof. Alec Hanţă). Cea mai reprezentativă publicaţie: volumul Canon, identitate, tranziţie. Direcţii şi tendinţe literare 1880-1916, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007. Cele mai importante realizări profesionale: lector la Catedra de limba şi cultura română Nicolae Iorga, Columbia University, New York (2003- 2007, 2009- ), proiectul Romanian- A Cultural Approach (destinat învăţării limbii române), activitatea de diseminare a limbii şi culturii române.