Unde a spus Sorin Adam Matei: ”Pleşu, Liiceanu şi Patapievici au făcut un fel de cabală şi au interzis accesul noilor intelectuali la popor”?

de Sorin Adam Matei

Publicat la 3-09-2011 | Un comentariu

Cristian Ghinea atacă cu o suficiență rău-voitoare presupusa teorie a conspirației pe care o promovează cărțile ”Boierii Minții” și ”Idolii Forului”. Caracterizarea criticii ideologiei și structurii sociale a grupurilor până mai ieri dominante în cultura română ca o simplă teorie a conspirației este o denaturare grosolană a ideilor mele. Mai mult, faptul că dl. Ghinea face această caracterizare fără cea mai mică încercare de a demonstra că lectura sa este corectă și justificată de textele mele mă face să vă întreb ”unde a spus Sorin Adam Matei lucrul acesta”, ori, și mai potrivit, ”ar fi putut spune Sorin Adam Matei așa ceva?” Dacă ar fi frunzărit măcar paginile Dilemei Vechi, unde apare atacul său, ar fi găsit și acest text, scris imediat după ce dl. Patapievici a dat verdictul pe care dl. Ghinea îl urmează orbește, anume că tot ce aș spune eu nu este decât o derivată a teoriei cabalei universale…

Ecologie, nu tenebrologie

Cea mai mare problemă este interpretarea ideii de grup de prestigiu ca ‚grup mafiot’. Cîţiva dintre comentatorii Dilemei, în special d-nii H.R. Patapievici, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu cred, de exemplu, că volumul meu este o încercare de a explica morfologia şi fiziologia lumii intelectuale româneşti prin lentila teoriei conspiraţiei. În lectura d-lui Liiceanu, de exemplu, cartea mea încearcă să demonstreze că un grup anume, cel pe care domnia-sa îl reprezintă, ‚a acaparat, prin abilităţi de tip mafiot, pîrghiile puterii culturale’. D-l Patapievici adaugă că în cartea mea aş fi afirmat că personalităţile grupului de la Păltiniş sunt ‚consecinţe intenţionate ale manevrelor grupurilor de prestigiu’ care ‚sunt confecţionate în culise, în mod secret şi fără control public, de către grupuri subterane care conspiră’. D-l Andrei Pleşu pare a sugera într-un registru comic-ironic–care face destul de greu de precizat dacă autorul e serios sau nu–că volumul meu îl acuză de a face parte dintr-o cripto-ceauşistă diversiune elitistă, care a construit încă din anii optzeci ‚maligne strategii de dreapta, pentru o dezlanţuită acţiune viitoare de purificare etnică şi culturală’, făcînd liste negre şi conducînd campanii de dezinformare.

Nici unul dintre conceptele menţionate mai sus nu poate fi întîlnit în cartea mea, textual sau perifrastic. Nicăieri în volum nu folosesc termenii de ‚mafie’ sau ‚mafiot’, de ‚culise’ sau ‚manevre de culise’, de ‚liste negre’, ori ‚dezinformare’. Viziunea celor trei pare a ignora eşafodajul sociologic şi istoric al volumului în care propun o ‚ecologie’ şi nu o ‚tenebrologie’ a lumii intelectuale româneşti.

În carte spun că lumea culturală românească se organizează pe criterii ‚paramoderne’, e adică o lume în care oamenii se adună şi se promovează reciproc pe criterii de prietenie şi prestigiu, ca în societatea tradiţională. Valoarea de piaţă, popularitatea, adeseori urmează, în loc să preceadă, acest prestigiu. Mai mult, puterea grupurilor pe piaţă este produsul capacităţii lor de a capta şi controla resurse ne-economice: funcţii şi instituţii de stat, subvenţii, burse şi donaţii filantropice. Grupurile de prestigiu reprezintă, de aceea, polul tare al lumii intelectuale româneşti. La celălalt pol se află o slabă, dar prezentă, piaţă de idei şi producţie culturală. Aceasta, deşi are o anumită autonomie, este încă în parte domintă de o ierarhie de grupuri închise (unele faţă de altele şi faţă de publicul larg).

Grupurile de prestigiu deformează mecanismele pieţei pentru că, deşi ele administrează reviste şi edituri ce vînd produse culturale pe piaţă, nu de aici îşi extrag ele puterea economică ori simbolică în primul rînd. Nu de aici primesc ele ‚semnalul de declanşare’ al lansării unuia sau altuia dintre starurile lor. Grupurile se reazimă pe resurse din afara pieţii şi se folosesc, cînd îşi plasează produsul, de alte metode decît studiul de piaţă.

Restul articolului poate fi gasit la http://www.pagini.com/blog/2010/06/22/ecologie-nu-tenebrologie/ (Dilema nu pare să fi arhivat acest articol)

Într-un interviu pe care l-am dat revistei Tribuna în 2005, mai afirmam:

teoria conspiraţiei presupune că în România anilor de după 1989 a existat o piaţă perfect funcţională de idei, bunuri culturale etc. care a fost ulterior confiscată de grupurile de prestigiu. În fapt, grupurile au precedat piaţa, care a crescut de fapt în crevasele lor. Piaţa e ca un copac care a crescut pe ruinele unui templu căzut în paragină, adaptându-se cum a putut terenului.
Piaţa a fost distorsionată de la bun început de grupurile de prestigiu, pentru că ea a apărut în interstiţiile lor, ca zeii lui Epicur, care trăiau în golurile”materiei. Grupurile au devenit puternice pentru că au lovit publicul nu după, ci cu mult mai înainte de 1989, cu mesajele lor îmbătătoare: naţionalism, postmodernism, ortodoxism, existenţialism-păşunist etc. Ele sunt produsul unei istorii locale, sunt fructul unei evoluţii istorice şi nu au trebuit decât să aştepte să le cadă para coaptă a prestigiului prerevoluţionar în poală ca să o transforme în putere de toate felurile, inclusiv capacitatea de a vinde mai mult şi de a fi auziţi de alţii, după 1989. Vorba lui Woody Allen, „80 percent of success is showing up”, succesul în viaţă e garantat în proporţie de 80% de simplul fapt că ai fost omul potrivit, la momentul potrivit. Din acest punct de vedere, poate că domnii Patapievici, Liiceanu, dar şi alţi membri din diverse alte grupuri de prestigiu, cum ar fi Vadim, Păunescu, Theodorescu etc. sunt tot ce poate să producă mai bun şi mai „tare””cultura română în acest moment şi în această formă.

Restul interviului poate fi gasit la adresa http://www.pagini.com/blog/2010/05/13/cine-e-sorin-adam-matei-e-postmodern-sunt-idolii-forului-o-prostie-de-stanga/ . Un alt articol relevant este ”Ce nu știe împăratul…”

Pentru o analiză a încercărilor de dezamorsare a criticilor aduse grupurilor de prestigiu prin etichetarea ca ”teorii a conspirațiilor” vezi și cărțile Isabelei Iețcu-Fairclough

Articole pe teme similare:

• Răspunsul lui Sorin Adam Matei și al Monei Momescu la articolul lui Andrei Pleșu ”Cine pe cine beștelește” din Dilema Veche
• Idei de schimb, noua carte a lui Sorin Adam Matei, a fost lansată, e disponibilă în format tipărit sau ca ebook (ipad, .epub, kindle, .mobi)
• Cadoul perfect de crăciun sau anul nou: volumul Idei de Schimb de Sorin Adam Matei, autorul Boierilor Minții
• Paul Cernat accentuează în Observator Cultural miza ideilor Idolilor forului
• Sorin Adam Matei – Idolii Forului: Pentru o clasă de mijloc a spiritului

Cumpărați Idolii forului prin Amazon.com

Cumpărați Idolii forului din România prin Librarie.net

Comentarii