Alina Mungiu crede că Idolii forului ar fi putut face mai mult

de Sorin Adam Matei

Publicat la 15-07-2010 | 15 Comentarii

Când dna Mungiu atacă o problemă, nu se joacă. Stârnită de discuția din jurul cărții lui Marino ce a fost continuată indirect de Idolii forului, a scris deja trei editoriale în România liberă despre ”adevăratele” probleme ale intelectualilor români. În ultimul articol se ocupă în amănunt de Idolii forului, spunând că deși în principiu e de acord cu volumul, domnia sa nu crede că autorii reuniți în carte ar avea căderea de a discuta problema pentru că, în opinia dnei sale, nu ar fi nici specialiști, nici valoroși. Domnia sa spune:

Eu nu contest defel dreptul oricui de a spune că împăratul e gol. De acord, cine lucrează pe subiecte universale ar trebui să aibă mai multe citări externe (ISI) decât Andrei Cornea (două) sau Andrei Pleşu (unul), dar Barbu, cu patru, şi Aranyosi, cu trei, nu au spart piaţa deocamdată.

În primul rând, cred că faptul că Aranyosi, născut în 1975, are mai multe publicații ISI ca Liiceanu, născut în 1942, spune totul. Și mai am și îndrăzneala de a face un pariu. Dacă o ține așa, la vârsta dlui Liiceanu Aranyosi are toate șansele ”să spargă piața.”

În al doilea rând, dna Mungiu desconsideră calificarea profesională a unora dintre autori. Dl. Dobrescu nu este numai poet, el este profesor de teoria literaturii la cea mai importantă facultate de litere din țară, are doctoratul în teoria literaturii, susținut cu dl. Martin. A publicat câteva cărți de teoria literaturii și a publicat și în Statele Unite. Dna Momescu este conferențiar și lector de limba română la Columbia University. Dl. Gavrilescu a scris foarte interesanta carte Democrație la Pachet. Cartea dlui Barbu, Republica absentă, a fost publicată în Germania, și a fost citată de cel puțin tot atâtea ori în literatura internațională pe cât a fost oricare dintre studiile doamnei Mungiu Pippidi luat în parte (vezi Google Scholar). Ori poate crede dna Mungiu Pippidi că opera dlui Andreescu sau Shafir nu este nici specializată, nici meritorie? Sau poate crede că opera dlui Flonta nu contează?

În al treilea rând, dna Mungiu crede că volumul nostru respinge ideea de intelectual generalist (or ”intelectual”, cum îl numește ea, care ar fi diferit de savant. Aici trebuie repetată precizarea pe care am mai făcut-o o dată:

Generalistul-enciclopedist vizat în acest volum este un personaj ce nu se mulțumește numai să explice variate probleme din perspectiva multi sau interdisciplinarității. El (că nu prea avem enciclopediste în România, din motive ce nu îmi scapă dar nu am vreme să le explic aici) nu este echivalentul lui Carl Sagan, Philip Ball (Critical Mass), Steven Levitt, Stephen Dubner (Freakonomics),  sau Richard Dawkins (Selfish Gene). Or Bernard Henri Levy. El nu este un specialist ce a făcut un pas către publicul mai larg, încercând să explice cum mai multe probleme converg într-o narațiune mai largă, explicabilă din perspectiva sa de specialist cu aplecări interdisciplinare. Enciclopedistul român este un personaj ce glisează între spații de discuție foarte diverse, ce nu au legături naturale, sau nu mai au legături naturale de multă vreme. El este un personaj ce încearcă să lipească la loc cortina miracolului lumii ruptă în secolele 15-17 de revoluțiile modernității. Enciclopedismul român este unul anacronic și neproductiv pentru că din el cresc fanteziile spiritualiste ale unei modernități ce nu are încredere în ea.

În fine, volumul nu a fost scris ca un exercițiu de comparare a CV-urilor. Ci, așa cum spune și dnia sa, pentru a discuta probleme. De exemplu, întrebarea ridicată de dna Mungiu, ”De ce e publicul român atras de teorii grandioase şi vagi şi de genul speculativ, şi nu de argumentaţia logică sau de cercetarea empirică?” e răspunsă de capitolele lui Matei, Dobrescu, Momescu, sau Flonta. Întrebarea ”Există mai puţin pluralism decât ne-am aştepta în presa intelectuală românească şi din ce cauză (cenzură, paradigme sistem dominante etc.)?” e discutată de Gabriel Andreescu, Vasile Morar și Mircea Flonta. Și așa mai departe.

Articole pe teme similare:

• Partea a doua a recenziei lui Paul Cernat din Obsevator cultural
• Alina Mungiu Pippidi discută problema intelectualilor publici
• Răspunsul lui Sorin Adam Matei și al Monei Momescu la articolul lui Andrei Pleșu ”Cine pe cine beștelește” din Dilema Veche
• Dezbatere cu dl Andrei Cornea despre Idolii forului in revista 22
• Dl Ioan T Morar la examenul de umor

Cumpărați Idolii forului prin Amazon.com

Cumpărați Idolii forului din România prin Librarie.net

Comentarii