Idolii Forului

De ce o clasă de mjloc a spiritului e de preferat ”elitei” intelectualilor publici

Caius Dobrescu despre Herta Muller, Gabriel Liiceanu și rezistența prin cultură (Video clip)

de Sorin Adam Matei

Publicat la 3-10-2010 | 3 Comentarii

Discuția Hertei Muller de la Ateneul Român în care a pus la colț ”rezistența prin cultură” a provocat un val de reacții, incluzând-o pe cea a lui Caius Dobrescu, unul dintre autorii acestui volum, din Observatorul Cultural. Caius punea un mare punct pe i când afirma în Observatorul Cultural că Herta Muller, un model de intelectual angajat etic, fără frică, a făcut o greșeală tactică când a acceptat să fie plimbată prin România de editura Humanitas, în special de dl. Liiceanu, care este orice în afară de un model de ”rezistent.” Pe de altă parte, însă, trebuie spus că Herta Muller nici nu a avut de ales. Humanitas este editura care a cumpărat dreptul de distribuție al cărților dnei Muller acum mai mulți ani, față de care ea are obligații contractuale și/sau interese de comercializare a cărților sale. Dar nu tocmai acest lucru pune din nou în lumină cum în cultura română intelectualii-CEO-lideri de opinie creează o atmosferă ce limitează discursul public?

Orice revenire a Hertei Müller în România mi se pare un eveniment inspirator, fiindcă autoarea reprezintă nu neapărat triumful literar, cît izbînda credinţei în literatură. În forţa ei morală. Herta Müller este un exemplu rar de curaj etic asociat curajului estetic..
Dar tocmai pentru că ne-a obişnuit cu judecăţi limpezi şi tranşante [îmi]  exprim nedumerirea deplină faţă de modul în care a acceptat să apară public, într-o scenografie cu puternice conotaţii canonico-simbolice, în compania lui Gabriel Liiceanu.
Gabriel Liiceanu este exemplul de manual al acestei tipologii a oportunistului care mimează abil, în funcţie de instanţa la care se raportează, atît conformismul, cît şi subversivitatea. Celebritatea lui din anii 1980 se bazează strict pe debitarea de platitudini filozofice pompoase cu vag iz etno-heideggerian, care evitau orice referire la dictatură şi care permiteau propagandei oficiale să demonstreze larga libertate de gîndire din România. Direct spus, aşa cum lui Sergiu Nicolaescu i se cedase monopolul filmelor cu potenţial de succes la public, lui Gabriel Liiceanu i se permitea să vîndă en gros filozofie „idealistă“ popularizată. Ceea ce, în condiţiile unei culturi monocrome şi arhicontrolate, nu putea însemna decît succes instantaneu.
Prestigiul cultural acumulat de Gabriel Liiceanu, şi care-l îndreptăţeşte astăzi să fie partener de dialog, în faţa întregii opinii publice, al Hertei Müller, reprezintă, aşadar, dezvoltarea unui capital social acumulat în regimul anterior, cu concursul efectiv al responsabililor comunişti ai planificării culturale.
Partenerii de dialog ai Hertei Müller, în faţa publicului virtual al societăţii civile româneşti, s-ar fi cuvenit să fie Dan Petrescu. Sau Dorin Tudoran. Sau Daniel Vighi şi Viorel Marineasa, autori extraordinari, care au fost în stradă, sub gloanţe, în tot timpul Revoluţiei de la Timişoara. Citește restul

Un grupaj de clipuri de la întâlnirea de la Ateneu. Răspunsul Hertei Muller la „insinuarea” dlui Liiceanu că ar merita și el, ca și soții săi, să fie considerat un fel de ”minoritar” al culturii….

Articole pe teme similare:

Cumpărați Idolii forului prin Amazon.com

Cumpărați Idolii forului din România prin Librarie.net

Comentarii