Două noi cărți de Istvan Aranyosi

de moderator

Publicat la 1-08-2012 | 2 Comentarii

Colaboratorul volumului Idolii forului are în pregătire două volume de filosofie, amândouă la edituri foarte prestigioase.

The Peripheral Mind. (“Mintea periferica”) va aparea la editura Oxford University Press. Cartea scoate in evidenta neglijarea potentialului rol empiric si conceptual al sistemului nervos periferic si centrarea exclusiva pe rolul creierului in intelegerea fenomenelor mentale in filosofia contemporana a mintii. Autorul critica acest “corticocentrism” prezent atat in literatura filosofica, cat si in cea a neurostiintei. Potrivit ipotezei filosofice a autorului, starile mentale, atat cele dominant cognitive (gandirea, memoria, imaginatia, etc.) cat si cele dominant fenomenale (durerea, proprioceptia, perceptia tactila, starile emotionale, etc.) sunt realizate de module extinse ale sistemului nervos si cel hormonal, nu numai de o regiune sau alta a creierului. Astfel, autorul considera ca recentele abordari bazate pe “cautarea unei regiuni a creierului care este locul ultim al experientei constiente”, se intemeiaza pe o prejudecata. In cele noua capitole cartea ofera numeroase argumente si abordari originale care duc la o reinterpretare a unei substantiale parti a literaturii filosofice asupra fenomenelor mentale, autorul imbinand speculatia filosofica, analiza conceptuala si datele empirice din neurostiinte.

“Piesa de rezistenta” a volumui este o discutie extinsa a caracterului multi- si inter-modal al starilor somato-senzoriale, in speta interactiunile dintre perceptia tactila (atingerea activa si pasiva), proprioceptie (simtul pozitiei, orientarii si posturii corpului, a tensiunii musculare, a numarului de segmente ale corpului) si kinestezie (simtul miscarii propriului corp). Pe baza analizarii unor cunsocute iluzii tactilo-proprioceptive, precum “iluzia lui Aristotel” (iluzia de a simti atingerea a doua obiecte, pe care o avem atunci cand avem degetele de la maini incrucisate si suntem atinsi de un singur obiect cilindric intre aceste degete), autorul construieste un argument novator pentru a demonstra ca starile experientiale se extind dincolo de creier, pana la nivelul receptorilor si executorilor periferici. Legat de acest argument, autorul argumenteaza pentru asa-numita “ipoteza somatosenzoriala“ ca alternativa la ortodoxia curenta stabilita de teoria “enactivista”, bazata pe “ipoteza senzoriomotorie”. Aceasta din urma este actualmente cea mai populara abordare asupra explicarii starilor perceptuale si senzoriale, incadrandu-se intr-o traditie importanta ai carei principali reprezentanti sunt fenomenologul francez Maurice Merleau-Ponty si psihologul american James J. Gibson, parintele psihologiei ecologice. Potrivit ipotezei senzoriomotorii, actiunea (comportamentul), sau reprezentarea automata a potentialei actiuni (Gibson, Noe, Hurley, etc.) joca un rol constitutiv in perceptie. Aranyosi argumenteza ca, desi foarte populara, aceasta ipoteza nu se sustine nici conceptual, nici empiric. Ca alternativa, Aranyosi sustine ipoteza somatosenzoriala, potrivit careia actiunea (comportmentul) joaca doar un rol cauzal in perceptie si senzatii, rolul constitutiv jucandu-l evenimentele care au loc la nivelul nervilor periferici aferenti (senzitivi) ai sub-sistemului somatosensorial (proprioceptie, kinestezie, durere, senzatii termice, etc.).

In capitolul final Aranyosi ofera si cateva speculatii si analize in domeniul neuro-eticii. Astfel, autorul ofera o serie de argumente originale legate de problema acceptabilitatii morale a avortului in contextul datelor empirice asupra dezvoltarii nervoase a fetusului si de problema acceptabilitatii morale a cererilor de amputare a unui membru, adresate medicilor de catre pacienti suferind the diverse dereglari ale auto-perceptiei integritatii corporale.

God, Mind, and Logical Space (“Dumnezeu, Minte si Spatiu Logic”) va fi publicata la editura Palgrave Macmillan. Lucrarea acopera mai multe subdomenii ale filosofiei: metafizica, filosofia religiei, filosofia mintii, filosofia limbajului si logica. Tema unificatoare este dezvoltarea unei conceptii neortodoxe asupra notiunii de spatiu logic, cu aplicatii in filosofia mintii si in filosofia analitica a religiei. In teoriile standard asupra bazei ontologice a logicii modale spatiul logic este definit, in general, drept spatiul tuturor posibilitatilor. Originile aceastei conceptii standard sunt in mod clar identificabile in filosofia lui Leibniz. Sintagma “spatiu logic” apare pentru prima oara in fizica, in contextul termodinamicii generalizate a lui Ludwig Boltzmann (in germana logischer Raum), iar mai apoi in filosofie, in opera lui Wittgenstein, Tractatus Logico-Filosoficus. Potrivit propunerii lui Aranyosi, avem nevoie de o notiune de spatiu logic mult mai cuprinzatoare decat cea standard, pentru a putea oferi o analiza a tuturor enunturilor cu continut modal (adica enunturi care contin operatorii logici “este posibil ca” si “este necesar ca”). Autorul denumeste principiul care sta la baza analizei tututor enunturilor de acest fel “Totalitarism Logic”. Astfel, “spatiul tuturor posibilitatilor” este inlocuit in sistemul propus de catre Aranyosi cu “spatiul inchis sub toate operatiile logice supra propozitiilor” sau “plenitudinea absoluta”.

In prima parte a volumului autorul elaboreaza aceasta noua conceptie de spatiu logic si propune a doctrina numita “Logicalism” (a nu se confunda cu doctrina in filosofia matematicii numita “Logicism”, potrivit careia matematica este reductibila la logica), care consta in trei teze ontologice:

 

Egalitarismul Logic (toate obiectele si starile de lucruri in Spatiul Logic au un “drept egal la fiinta”, adica nu exista vreo ratiune de a discrimina pozitiv/negativ o regiune sau alta a spatiului logic in termeni de existenta/nonexistenta),

 

Relativitatea Existentiala (existenta este un termen relativ, adica nimic nu exista pur si simplu, ci totul exista relativ la o regiune a Spatiului Logic, anume regiunea care descrie respectivul lucru ca existent) si

 

Deflationismul Ontic sau teza “Sein = So-Sein” (a exista-relativ-la-o-regiune-R inseamna a fi descris sau reprezentat de catre R ca existand intr-un anumit fel).

 

Notiunea de Sein se traduce prin fiinta/existenta, in timp ce So–Sein inseamna fiinta-intr-un-anumit-fel/existenta-intr-un-anumit-fel.

Aranyosi radicalizeaza o teza a lui Ernst Mally (student al metafizicianului austriac Alexius Meinong), cea a independentei So-Sein fata de Sein. Teza lui Mally este ca totul exista-intr-un-anumit-fel (adica poseda So-Sein), indiferent daca exista sau nu (adica indiferent daca poseda sau nu Sein); de exemplu, desi Sherlock Holmes nu exista, el poseda proprietatile de a fi un detectiv, de a fi foarte inteligent, etc.. Propunerea radicala a lui Aranyosi este o teza aproape nihilista in privinta Sein: nimic nu poseda existenta dincolo de existenta-intr-un-anumit-fel; de exemplu, nici noi, nici Sherlock Holmes nu existam ca atare, ci doar existam-intr-un-anumit-fel, adica So-Sein-ul epuizeaza Sein-ul.

Partea doua a cartii este dedicata unor probleme din filosofia mintii. Aici gasim si poate cea mai controversata idee a lucrarii, notiunea de “transistenta”. Aranyosi radicalizeaza o teorema a sociologiei, Teorema Thomas, potrivit careia: “Daca oamenii definesc o situatie ca reala, atunci ea este reala in consecintele sale” (W. I. Thomas & D. Thomas 1928). Acest adevar profund enuntat de catre Thomas avea sa fie declarat teorema de catre marele sociolog american Robert K. Merton in 1938 si reprezinta o piatra de temelie pentru ceea ce urma sa devina o influenta scoala sociologica si antropologica, interactionismul simbolic, cu aplicatii in sociologia miscarilor sociale, criminologie, etnometodologie si alte subdomenii ale sociologiei si antropologiei.

Versiunea radicala propusa de catre Aranyosi este o interpretare ontologica a teoremei, astfel ca ea devine

 

Teorema Logica Thomas: Daca oamenii definesc o situatie nonactuala ca actuala, atunci ea este (a) actuala in consecintele sale si (b) prezenta in lumea actuala altfel decat prin a exista.

 

Aceasta prezenta-fara-existenta este denumita de catre Aranyosi transistenta. Pe baza acestei teorii autorul elaboreaza diverse aplicatii si abordari elegante ale unor probleme clasice in filosofia mintii si metafizica.

In fine, in a treia parte, Aranyosi propune a alta teza radicala, Panteismul Logic, potrivit caruia Dumnezeu este identic cu Spatiul Logic. Autorul ofera diferite argumente pentru a demonstra ca Panteismul Logic este singura doctrina teologica capabila sa sustina faimosul argument ontologic legat de numele fondatorului scolasticismului medieval, Anselm de Canterbury, un argument a priori menit sa demonstreze existenta lui Dumnezeu pe baza unor premise pur conceptuale. Panteismul Logic este o doctrina revizionista, bazata pe o conceptie impersonala, abstracta, “rece” asupra notiunii de divinitate, incompatibila cu notiunea de Dumnezeu specifica religiilor clasice si “cartilor sfinte”, insa autorul argumenteaza ca este singura doctrina coerenta si capabila sa raspunda nenumaratelor probleme conceptuale si logice cu care conceptiile religioase actuale ar trebui sa se confrunte.

 

Ambele volume sunt preconizate sa apara in 2013.

 

Pentru a urmari activitatea stiintifica a autorului vizitati blogul sau academic, la: http://istvanaranyosi.net/news.php

Articole pe teme similare:

• István Aranyosi respinge acuzațiile CriticAtac de ”scientism conservator”
• Gaspar Miklos Tamas e dat afară de la Institutul Maghiar de Filosofie, Istvan Aranyosi explică situația pe Critic Atac
• Istvan Aranyosi: Specializarea intelectual
• Despre cele două școli ale lui Noica
• Podcast: Istvan Aranyosi despre filosofii fără specializare

Cumpărați Idolii forului prin Amazon.com

Cumpărați Idolii forului din România prin Librarie.net

Comentarii