Idolii forului e intenționat polifonic

Aceste afirmații sunt cele obișnuite în situații ca aceasta. Ca să nu dea dovadă de acel psihologism păgubos care domină discuțiile intelectuale din România și care e atât de popular în anumite cercuri l-aș invita pe Bogdan Duca la un dialog pe aceasta temă. Ce fapte concrete îl fac să reducă motivațiile volumului la invidie și resentiment? De ce este el atât de sceptic în ceea ce privește intenția declarată a volumului, anume aceea de a propune un nou model intelectual centrat pe o clasă de mijloc a spiritului? De ce nu crede că acest volum vine cu o propunere de democratizare, de lărgire a discursului și de pluralizare a opțiunilor? De ce nu crede că volumul combate elitismului ca model social și că se opune ideii ”ridică-te tu ca să mă așez eu”? În fine, de ce crede că volmul reprezintă o voce politică unitară, de stânga? Nu a citit el luările de poziție ale lui Caius Dobrescu, ale mele, sau ale lui Michael Shafir? Nu știe oare că unii din autorii volumlui, cum ar fi Bruno Ștefan, au simpatii liberale? Ori crede că Marius Ghilezan este ideolog PSD? Ce ar spune de chiar mentorul său, dl Barbu?

Rețin, însă, din observația făcută de dl. Duca, partea sa corectă, anume, că volumul nu vorbește cu o singură voce ideologică sau tematică. El crede că aceasta este o scădere. Eu cred că diversitatea de abordări este una dintre cele mai importante calități ale volumului. Cartea nu este produsul unui grup sau al unei mișcări, ci a unor voci distincte care discută în mod plural, așa cum este și normal în societățile democratice, o problemă, aceea a modelului cultural central din România. Ca să nu cădem în păcatul gândirii unice, invocat de unul dintre autori, Adrian Gavrilescu, coordonatorii și-au propus în mod explicit să invite cât mai multe și mai diverse perspective la acest simpozion virtual.  Vreau să îl asigur, deci, că polifonia, or mai pretențios spus, dar mai precis dpdv tehnic, heteroglosia, volumului este cu totul și cu totul intenționată.

În fine, o precizare. Din textul dlui Duca se deduce că metafora centrală a volumului se referă la persoane. Nu esta așa. Idolii forului nu sunt niște persoane, ci niște obsesii, în special obsesia geniului amator. Vezi capitolul meu din volum și clipul YouTube de mai jos.

Articole pe teme similare:

• Idolii forului e un volum substituționist
• Alina Mungiu crede că Idolii forului ar fi putut face mai mult
• Gaspar Miklos Tamas e dat afară de la Institutul Maghiar de Filosofie, Istvan Aranyosi explică situația pe Critic Atac
• Paul Cernat accentuează în Observator Cultural miza ideilor Idolilor forului
• Dezbatere cu dl Andrei Cornea despre Idolii forului in revista 22

Page 2 of 3 | Previous page | Next page